Am văzut colierul ăsta pe un site de afară si mi-am zis că tre’ să-l fac. Între timp, am pierdut urma site-ului, l-am căutat şi răscăutat şi nimic. Într-un final, am încercat să-mi amintesc şi m-am pus pe treabă. În continuare, am multe mărgele din două şiraguri pe care le-am stricat (pentru că nu-mi mai plăceau şi nu le purtam niciodată). Prin urmare, zic să nu aruncați niciodată resturi de bijuterii sau bijuterii care nu vă mai plac, mai ales că nu ocupă spațiu. Eu am o cutiuță în care le țin şi, când am nevoie de-un paiet, de-un sclipici, de-o mărgică, mă duc la cutiță.

Vă las cu pozele, că am inclus şi tutorialul acolo. Pe site-ul unde eu văzusem prima dată colierul ăsta, panglica era albă, iar mărgeluțele erau nişte perluțe de toată frumusețea. Produsul finit era sublim. Eu m-am descurcat cu ce aveam la îndemână (ca fapt divers, din colierul din care am luat aceste mărgele, mi-au rămas si vreo trei papagali din lemn şi mă tot gândesc ce să fac cu ei, că-s tare frumoşi).

Cap-coadă, mi-a luat cam 30 de minute să termin colierul, cu tot cu căutatul prin casă al panglicii şi celorlale materiale necesare.

O zi superbă să aveți!